GNU/Linux

Linux (pronunțat [ˈlɪnəks] în engleza americană^[1][2] și [ˈlɪnʊks] în Canada și Europa^[3]) este o familie de sisteme de operare de tip Unix care folosesc Nucleul Linux (în engleză kernel). Linux poate fi instalat pe o varietate largă de hardware, începând cu telefoane mobile, tablete, console video, continuând cu calculatoare personale până la supercomputere.^[4][5][6][7] Linux este cunoscut în principal pentru utilizarea sa ca server, în 2009 i se estima o cotă de piață între 20-40%. Cota de piață de desktop este estimată între 1-2% și 4.8%.^[8] În ultimii ani, Linux a început să devină tot mai popular atât datorită unor distribuții precum Ubuntu, openSUSE, Fedora, precum și datorită apariției netbook-urilor și a noii generații de telefoane inteligente (în engleză smart phone) care rulează o versiune embedded de Linux.^[9][10]
Uneori mai este întâlnit sub numele de GNU/Linux^[11] și este cel mai cunoscut exemplu de colaborare și dezvoltare Software liber sub licență GPL.
Termenul Linux se referă și la nucleul Linux, însă în mod uzual este folosit pentru a descrie întregul sistem de operare pentru calculatoare, compus din nucleul Linux, biblioteci software și diverse unelte. O "distribuție Linux" adaugă acestor componente de bază o mare cantitate de programe, organizate în „pachete”. Folosirea termenului „Linux” pentru întreg sistemul, deși foarte răspândită, este contestată de către Richard Stallman și Free Software Foundation (autorii Proiectului GNU, ale cărui produse sunt incluse în cea mai mare parte din distribuțiile Linux). Aceștia propun utilizarea termenului GNU/Linux ("GNU și Linux") sau GNU+Linux ("GNU plus Linux")^[12].
Nucleul Linux a fost dezvoltat inițial pentru microprocesorul Intel 386, dar în prezent rulează pe o mare gamă de microprocesoare și arhitecturi de calculatoare. Este folosit pe calculatoare de tip personal, pe supercomputere, dar și pe sisteme încapsulate (embedded ), cum ar fi unele telefoane mobile sau recordere video.
Inițial dezvoltat și utilizat de către programatori voluntari, Linux a câștigat suportul industriei IT și al marilor companii ca IBM, Hewlett-Packard, Dell, Sun Microsystems, Google, Novell sau Nokia, și a depășit ca folosire versiunile proprietare de Unix. Analiștii atribuie succesul sistemului faptului că este independent de furnizor, implementarea are un cost scăzut, iar securitatea și fiabilitatea sistemului sunt considerate de către specialiști drept foarte bune.
Dezvoltarea sistemului a fost începută de către inginerul finlandez Linus Torvalds, care inițial dorea să obțină un sistem similar cu Minix, dar fără limitările acestuia. Linux a fost dezvoltat sub Licența Publică Generală GNU GPL, astfel încât nu numai Linux însuși, dar și codul său sursă sunt disponibile tuturor celor interesați.

   Nucleul Linux

Nucleul (kernel-ul) Linux este un nucleu monolitic. Cu toate acestea, spre deosebire de multe alte nuclee monolitice, driver-ii se pot încărca în memoria de lucru la utilizare, și se pot șterge de acolo ulterior, eliberând resursele utilizate, fără a necesita resetarea sistemului sau recompilarea nucleului. Facilitățile oferite de nucleu includ, printre alele,

• multitasking real È™i complet,
  
• suport pentru memorie virtuală,
• distribuÈ›ia executabilelor la scriere,
• management avansat al memoriei,
• suport avansat pentru TCP/IP (inclusiv rutare È™i filtrare),
  
• până la un miliard de procese simultane,
  
• sistem de sunet modularizat (OSS sau ALSA).
  

Nucleul este scris integral în C și poate fi compilat folosind compilatorul GCC.



   Linux

Sistemele Linux includ nucleul, bibliotecile de sistem, bibliotecile de dezvoltare și un număr (de obicei destul de ridicat) de programe utilitare și aplicații, servere grafice (X), sisteme de ferestre si managere de desktop-uri (KDE, Gnome, Blackbox, Fluxbox, Xfce etc.), browsere web (Firefox, Lynx, Konqueror), aplicații și suite de aplicații „de birou” (OpenOffice.org), software de prelucrare grafică (Gimp), software de configurare, servere de web etc. Instalarea programelor noi se poate face fie prin compilare directă, fie prin intermediul pachetelor, care verifică existența și disponibilitatea altor programe necesare pe sistem înainte de a instala noul program. Managerele de pachete moderne asigură descărcarea pachetelor lipsă necesare (dacă este cazul) și instalarea lor automată „dintr-un clic”. Sistemele moderne Linux au atât capacități multimedia avansate, (grafică 3D accelerată hardware, sunet surround, suport pentru tehnologie bluetooth etc.), cât și suport pentru hardware mai vechi, fiind adaptabile și scalabile în funcție de necesități.


   DistribuÈ›ii Linux

Sistemele de operare bazate pe Linux sunt disponibile în general sub formă de "distribuții" (denumite mai rar și "arome"). Unele dintre acestea sunt orientate spre utilizatorul particular, altele către servere sau către utilizatorii cu calculatoare mai vechi. Câteva din cele mai folosite distribuții de Linux sunt:

• Ubuntu, un proiect orientat spre utilizatorul obiÈ™nuit bazat pe Debian GNU/Linux, care a câștigat o mare popularitate prin faptul că este uÈ™or de utilizat È™i configurat, fiind în acelaÈ™i timp puternic È™i stabil. DistribuÈ›ii înrudite: Kubuntu (foloseÈ™te KDE), Xubuntu (foloseÈ™te Xfce), Edubuntu (orientat spre aplicaÈ›ii pentru educaÈ›ie). ÃŽn prezent, Ubuntu este cea mai populară distribuÈ›ie Linux^[13].
  
• SuSE Linux - o distribuÈ›ie orientată atât spre servere cât È™i spre staÈ›ii de lucru È™i desktopuri, care pune accentul pe uÈ™urinÈ›a în utilizare È™i configurare. Produsă de compania germană SuSE, parte a grupului Novell.
  
• Fedora (distribuÈ›ie Linux) - născută din proiectul Red Hat Linux, dar conÈ›inând exclusiv software liber È™i disponibil gratuit de pe Internet.
  
• Debian GNU/Linux, una din distribuÈ›iile cele mai cuprinzătoare din Internet, conÈ›inând un număr uriaÈ™ de pachete. Creatorii proiectului au dezvoltat managerul de pachete APT È™i al pachetele DEB.
  
• PCLinuxOS - o distribuÈ›ie derivată din Mandriva Linux, destinată mediului desktop È™i care se remarcă prin usurinÈ›a instalării, fiind adecvată pentru utilizatorii începători.
  
• Mandriva Linux (denumită anterior Mandrake Linux) - o distribuÈ›ie uÈ™or de utilizat, orientată spre utilizatorii desktop, creată de compania franceză Mandriva.
  
• Slackware Linux, este una din cele mai vechi distribuÈ›ii, având ca moto "Èšine (lucrurile) simple". DistribuÈ›iei îi lipsesc unelte de configurare uÈ™oară, dar beneficiază de viteză mare de rulare, posibilitate a de a fi instalată pe hardware mai vechi È™i o organizare simplă a sistemului.
  
• Gentoo Linux, o distribuÈ›ie orientată spre performanÈ›e maxime È™i destinată utilizatorilor avansaÈ›i. DistribuÈ›ia se remarcă prin timpul foarte lung necesar instalării, care necesită de regulă compilarea È™i optimizarea pachetelor pe sistemul pe care se face instalarea (spre deosebire de majoritatea distribuÈ›iilor, care instalează software precompilat). Acest lucru are ca rezultat ulterior un spor de performanță, dar È™i o configurare mai dificilă. Gentoo beneficiază de un manager de pachete È™i de sistem foarte avansat denumit portage.
  
• Knoppix, o distribuÈ›ie „live” care rulează direct de pe CD sau DVD, fără a instala nimic pe discul dur, ce poate fi utilizată, printre altele, în călătorii, demonstraÈ›ii sau pentru diagnosticări de sistem, reparări, recuperări de date etc.
  
• RedHat Linux - una din cele mai cunoscute distribuÈ›ii, în prezent o distribuÈ›ie comercială orientată exclusiv spre piaÈ›a serverelor È™i spre mediul de afaceri. Este distribuÈ›ia care a dat naÈ™tere proiectului Fedora Core.
  
• Slax, o distribuÈ›ie "live" bazată pe Slackware, care poate rula de pe suport optic (CD sau DVD) sau de pe o memorie Flash de 256 MB.
  
• NimbleX, o distribuÈ›ie "live" versatilă, produsă în România È™i bazată pe Slackware, care rulează direct de pe CD, mediu USB sau chiar È™i din reÈ›ea. DistribuÈ›ia, deÈ™i nu ocupă mult spaÈ›iu, are o interfață grafică puternică È™i atractivă È™i include un număr mare de programe pentru navigarea pe Internet, editarea de documente, redare de conÈ›inut multimedia etc.
  
• TFM/GNU Linux - distribuÈ›ie de Linux Server È™i Workstation 100% românească, stabilă, uÈ™or de instalat È™i care nu necesită cunoÈ™tinÈ›e avansate de Linux. Produsă de compania TFM Group.
  
• Rogentos este o distribuÈ›ie Românească bazată pe Sabayon Linux, stabilă, uÈ™or de instalat È™i care este adresată atât utilizatorilor obiÈ›nuiÈ›i cât È™i celor avansaÈ›i.
  

Cele mai multe din distribuțiile de mai sus pot fi descărcate legal și gratuit de pe siturile respective. Anumite distribuții vând manuale, sau seturi complete CD/DVD + manuale + suport tehnic + documentație aferentă, iar unele, ca de exemplu Ubuntu[1], trimit prin poștă CD-uri celor interesați, în mod gratuit.
Deși există numeroase distribuții, există utilizatori care preferă să își construiască un sistem Linux de la zero, folosind Linux From Scratch.
Cea mai nouă versiune a nucleului sistemului de operare Linux poate fi descărcată de pe situl oficial http://kernel.org.